- Luca 4:17 şi I s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris:
- Luca 4:18 „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea şi orbilor, căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsaţi
Cel ce-a creat inima mea
Autor:
Oni Rodilă/Alina Paneșiu
|
Album:
Sanctus Pro Deo
|
Tematica:
Încurajare
Resursa adaugata de otniel29 in 04/09/2018
Resursa adaugata de otniel29 in 04/09/2018
Referințe
Capo 1 //
Intro:
%a G
a G%
Strofa 1:
a C G
Chiar de-n jurul meu se-adună norul îndoielilor,
a C a G
Și-ntrebări se-nalță ca un zid deasupra tuturor,
a C G
Caut pe genunchi puterea-n care-odată am crezut,
a
Așteptând...
F
a C G
Isus este credincios și-mi dă lumina să-L găsesc,
a C a G
Pacea Lui cuprinde tot ceea ce nu pot să rostesc,
a C G
Chiar de-n noapte am umblat și pașii mei m-au clătinat,
a C
M-a salvat!
F G C
El e Isus!
REFREN:
C
Cel ce-a creat inima mea
G
Cunoaște și plânsul ei tăcut,
F
Trăiește în mine-acum
Crescând prin credință,
C/G
Tot mai mult Îl pot vedea.
C
Cel ce-a iubit inima mea,
G
Deplin pe o cruce de amar,
F
Domnește în mine-acum
C/G
Prin jertfa-I divină mă învață a ierta.
Strofa 2:
Domnul poate alina durerea sufletului frânt,
El învie chiar și oasele căzute la pământ
În lumina Lui orice ființă prinde viață iar,
Mare har!
REFREN
Bridge:
F
Pe Domnul meu Îl voi vedea
C
Și-mi va fi binevoitor și voi uita ce m-a durut
a
Ca niște ape ce-au trecut
F
Și-I voi cânta cu-n cor sublim de îngeri
C
Într-un cer senin, Îl vom lăuda!
G
Îi vom cânta!
F
Și va domni în veci de veci Cel ce a fost,
C
E și va fi, și-n fericire vom trăi,
a
Iar moartea nici nu va mai fi.
F
Va răsplăti tot ce-am trudit
C
Și lacrimile le va șterge Domnul meu.
G
Dumnezeu!
REFREN
Coda:
F C
Mă-nvață a ierta
F a G
Mă-nvață a ierta
C F
Mă-nvață a ierta
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 13047
- Export PDF: 23
- Favorită: 3
- Conținut 1
Opțiuni
De același autor
Din același album
Romani 2:1 Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.